Definita cuvantului alibi
ALIBÍ s.n. Probă prin care un inculpat dovedește justiției că în momentul săvârșirii faptului delictuos imputat el se găsea în altă parte. ♦ (Fig.) Scuză, justificare. [Pl. -iuri. / < fr. alibi, cf. lat. alibi – în altă parte].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu alibi
tăhobí, tăhobésc, vb. IV (reg.) a slăbi, a se moleși; a fi foarte flămând. Vezi definitia »
a vorbi (cuiva sau cu cineva) de sus expr. a vorbi (cuiva sau cu cineva) arogant. Vezi definitia »
năgrăbí, năgrăbésc, vb. IV (reg.) a năvăli, a se năpusti (asupra cuiva). Vezi definitia »
năgubí, pers. 3 sg. năgubéște, vb. IV (reg.) a năpădi. Vezi definitia »
SCOBÍ, scobesc, vb. IV. 1. Tranz. și intranz. A face o gaură, o adâncitură în ceva (tăind, desprinzând, scoțând materialul din interior cu o unealtă); a găuri, a săpa; a scormoni, a scociorî. ♦ Spec. A grava, a cizela. ♦ Spec. A ciopli, a sculpta. 2. Refl. Fig. (Fam.) A se căuta, a se scotoci în buzunare, în portofel etc. 3. Tranz. și refl. A(-și) vârî degetele în nas, între dinți etc. pentru a (se) curăța. – Din scoabă. Vezi definitia »