FORMATÍV, -Ă adj. Care servește pentru formarea cuiva. [< fr. formatif]. Vezi definitia »

LOCATÍV, -Ă, locativi, -e, s. n., adj. 1. S. n. Caz al flexiunii nominale în unele limbi, care arată locul unde se petrece acțiunea verbului. 2. Adj. Privitor la casele închiriate; al caselor închiriate. ◊ Valoare locativă = venitul pe care îl poate aduce un imobil sau un apartament în cazul închirierii lui. Spațiu locativ = ansamblul încăperilor locuite sau destinate a fi locuite de cineva. – Din fr. locatif. Vezi definitia »

EROZÍV, -Ă, erozivi, -e, adj. Care roade, care are proprietatea de a provoca o eroziune. – Din fr. érosif. Vezi definitia »

INTRUZÍV, -Ă, intruzivi, -e, adj. (Despre roci eruptive) Care s-a format prin intruziune. – Din fr. intrusif. Vezi definitia »

EXTRACTÍV, -Ă adj. care (poate) extrage; referitor la extracție. ♦ industrie ~ă = ramură a industriei care se ocupă cu extragerea materiilor prime din pământ fără a le prelucra. (< fr. extractif) Vezi definitia »