COMPÚS, -Ă, compuși, -se, adj., s. m. 1. Adj. Alcătuit din mai multe părți sau elemente; combinat. ◊ (Muz.) Măsură compusă = măsură formată din fracțiuni ale măsurii simple. (Gram.) Timp compus = timp format cu ajutorul unui verb auxiliar. (Bot.) Frunză compusă = frunză cu limbul constituit din mai multe foliole, dispuse pe un ax principal. Inflorescență compusă = inflorescență constituită din mai multe inflorescențe simple. Fruct compus = fruct constituit din mai multe fructe concrescute pe aceeași axă. 2. S. m. (Chim.) Combinație (4); corp compus (1). – V. compune. Vezi definitia »

VÓLVULUS s.n. Ocluzie intestinală provocată de o răsucire a intestinului; ileus. [< fr. volvulus, cf. lat. volvere – a răsuci]. Vezi definitia »

DRÁIFUS, draifuse, s. n. Unealtă din fontă alcătuită din trei brațe, care servește ca suport interior în reparațiile de încălțăminte. – Din germ. Dreifuss. Vezi definitia »

CÁMPUS s. n. ansamblu de clădiri aparținând uneia sau mai multor instituții de învățământ superior în afara orașelor. (< engl., fr. campus) Vezi definitia »

PLUTÉUS s.m. (Zool.) Larva echinodermelor. [< germ. Pluteus]. Vezi definitia »