acoleá, adj. – Acolo. – Var. acóle, acolé. < Lat. *eccum illāc (Philippide, Principii, 93; Pascu, I, 105); cf. gal. aculá, acolá, astur. acullú, port. acolá. DAR propune, fără convingere, *eccum illῑc. S-a contaminat cu acolo, dînd naștere la numeroase var. locale; diferă de acolo, prin nuanța exprimată de apropiere mai mare. Vezi definitia »

totalitatea modificarilor morfologice si geometrice pe care le sufera albia in urma unor interventii cu influente asupra scurgerii. Vezi definitia »

Pătlăgea roșie, tomată. Vezi definitia »

CEVÁȘILEA pron. nehot. (Pop. și fam.) Ceva. – Cevași + le + a. Vezi definitia »

FOVÉA s. f. 1. (anat.) gaură mică, depresiune. ◊ depresiune a retinei, situată în centrul petei galbene, care constituie zona cea mai sensibilă. 2. gropiță pe suprafața unor semințe, a unor organe ale plantelor. (< fr. fovéa) Vezi definitia »