OSTREI- elem. „stridie”. (< fr. ostrei-, cf. lat. ostreum, gr. ostrea) Vezi definitia »

SLEÍ, sleiesc, vb. IV. 1. Refl. (Despre substanțe grase; la pers. 3) A se închega, a se solidifica (prin răcire). ♦ (Pop.; despre apă și alte lichide) A îngheța. 2. Tranz. A seca o fântână (pentru a o curăța). ♦ Fig. A secătui pe cineva sau ceva de...; a istovi, a epuiza. – Din sl. sŭlijati. Vezi definitia »

oceí, oceiésc, vb. IV (înv.) a se descuraja, a desnădăjdui. Vezi definitia »

STEI, steiuri, s. n. Colț (ascuțit) de stâncă. ♦ (Rar) Bolovan de piatră, de sare etc. – Cf. scr. stenje. Vezi definitia »

PÍEI formă de g.-d. art. v. pía máter. [DOOM 2] Vezi definitia »