INIȚIATÍVĂ, inițiative, s. f. Faptul de a propune, de a organiza sau de a începe o acțiune, antrenând după sine și pe alții; însușirea celui care îndrăznește sau este dispus să întreprindă cel dintâi ceva, din îndemn propriu. ◊ Expr. Din proprie inițiativă = fără a fi îndemnat sau silit de altul. [Pr.: -ți-a-] – Din fr. initiative. Vezi definitia »

BĂIEȘÍȚĂ², băieșițe, s. f. (Reg.) 1. Soție de băieș. 2. Femeie care lucrează într-o mină. – Băieș + suf. -iță. Vezi definitia »

DESÁGĂ, desagi, s. f. Traistă formată din două părți, care se poartă pe umăr sau pe șa. ♦ Fiecare dintre cele două părți ale acestui obiect; p. ext. traistă. [Var.: deság s. m.] – Din ngr. disákki(on), bg. disagi. Vezi definitia »

NEURORETINÍTĂ s. f. inflamație a fundului ochiului, printr-un edem papilar, hemoragii și exsudate retiniene. (< fr. neurorétinite) Vezi definitia »

TRÚFĂ s. f. 1. inducere în eroare; înșelătorie, șarlatanie. ◊ abuz de încredere, escrocherie. 2. gen de ciuperci comestibile foarte gustoase, violete-negricioase, de forma unui cartof. 3. produs de cofetărie pe bază de cremă de unt și ciocolată. 4. nas al unui câine. (< fr. truffe) Vezi definitia »