bul (-luri), s. n. – (Arg.) Fese. Țig. bul (Bogrea, Dacor., I, 280; Graur 131; Juilland 159). – Der. bul, s. n. (act sexual); bulan, s. n. (cur; vagin); buleală, bul(e)ai, s. f. și n. (act sexual); bulă, s. f. (prostituată); buli (var. bulăni) vb. (a face un act sexual); bulică, bulangiu, s. m. (pederast); bulăneală (var. bulăngeală), s. f. (act sexual); bulangioaică, s. f. (prostituată). Vezi definitia »

fluierul cimpoiului Vezi definitia »

Cuvântul ȘLEAPĂ desemnează amestecul de apă și ninsoare de la începutul iernii sau de la sfârșitul ei. Nu-i cunosc etimologia și originea (poate din germ. SCHLAMPE, -N = FEMEIE NEÎNGRIJITĂ, ȘLEAMPĂTĂ sau din SCHLAMPEREI, -EN = DEZORDINE, NEGLIJENȚĂ). Cred că e defectiv de plural. Se folosea în zona Brașovului-Sibiului, în copilăria mea, acum vreo 35-50 de ani. Poate se mai folosește și acum , dar eu nu mai trăiesc acolo de peste 30 de ani. Vezi definitia »

CARACHIÚL s.m. și n. v. caracul. Vezi definitia »

nătrăúl, -ă, adj. (reg.) dezordonat. Vezi definitia »