Definita cuvantului anomalie
ANOMALÍE s.f. Stare a celui anormal; abatere de la o regulă, de la o normă. ♦ Defect grav, meteahnă, beteșug. [Gen. -iei. / cf. fr. anomalie, it. anomalia, lat., gr. anomalia].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu anomalie
TIMONERÍE s. f. 1. încăpere pe puntea unei nave, unde se găsește timona și alte aparate necesare manevrării navei. 2. ansamblu de bare, cabluri, paloniere etc. care comandă direcția, frânele etc. într-un vehicul. (< fr. timonerie, it. timoneria) Vezi definitia »
VULCANOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul fenomenelor vulcanice. [Gen. -iei. / < fr. vulcanologie]. Vezi definitia »
ȘEDINȚOMANÍE s.f. (Peior.) Mania ședințelor. [< ședință + manie]. Vezi definitia »
văduvíe s. f., art. văduvía, g.-d. văduvíi, art. văduvíei Vezi definitia »
OFTALMOPATÍE s. f. denumire generică pentru bolile de ochi. (< fr. ophtalmopathie) Vezi definitia »