ARSÉNIC s. n. Pulbere fină, albă, cu miros de usturoi, foarte toxică pentru om; arsen (2). ◊ (Adjectival) Acid arsenic = acid rezultat din combinarea arsenului (1) cu acid azotic. – Din fr. arsenic, lat. arsenicum. Vezi definitia »

netrebnic, haihui,pierde vara Vezi definitia »

OMOGRÁFIC, -Ă, omografici, -ce, adj. Referitor la omografie, de omograf. – Din fr. homographique. Vezi definitia »

SCATOLÓGIC, -Ă, scatologici, -ce, adj. Care ține de scatologie, care se referă la scatologie; scabros. – Din fr. scatologique. Vezi definitia »

TIRÁNIC, -Ă, tiranici, -ce, adj. Care tiranizează, de tiran; despotic, samavolnic, crud, arbitrar, tiranicesc, tirănesc. ♦ Fig. Care obsedează, urmărește, chinuiește; chinuitor, obsendant. – Din ngr. tirannikós, fr. tyrannique. Vezi definitia »