OXIACÍD s.m. Acid organic care conține oxigen. [< fr. oxyacide]. Vezi definitia »

EPILEPTOÍD, -Ă adj. care prezintă aparențele epilepsiei. (< fr. épileptoïde) Vezi definitia »

PENTAOXÍD s.m. Oxid a cărui moleculă conține cinci atomi de oxigen. [Pron. -ta-o-. / cf. fr. pentaoxyde]. Vezi definitia »

ANALCÍD subst. Insecticid puternic, întrebuințat mai ales pentru distrugerea păduchilor, a ploșnițelor, a puricilor și a țânțarilor; hexaclorciclohexan. – Denumire comercială. Vezi definitia »

BIPATRÍD, -Ă s. m. f. cel care are dublă cetățenie. (< bi- + /a/patrid) Vezi definitia »