TÍMIC, -Ă adj. 1. Referitor la timus, al timusului. 2. Referitor la comportamentul exterior al individului. [< fr. thymique]. Vezi definitia »

panaíc, panaíci, s.m. (reg.) frasin. Vezi definitia »

CÓNIC, -Ă, conici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care are forma unui con², privitor la con². 2. S. f. Curbă rezultată din intersectarea unui con² circular cu un plan. – Din fr. conique. Vezi definitia »

MONOSEMÁNTIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Care are un singur sens. [Cf. fr. monosémantique]. Vezi definitia »

TRÁGIC, -Ă, tragici, -ce, adj., s. m. 1. Adj. Care aparține tragediei, care se referă la tragedie, cu caracter de tragedie. ♦ (Substantivat, n.) Categorie a esteticii exprimând un conflict al cărui deznodământ este înfrângerea sau pieirea, în urma unor împrejurări vitrege, a unor persoane virtuoase, a unor idealuri sau a unor categorii sociale valoroase. ♦ Fig. Zguduitor, jalnic, nenorocit. ◊ Expr. (Substantivat) A o lua în tragic = a acorda unei întâmplări (neplăcute) o gravitate exagerată. 2. S. m. (Rar) Autor de tragedii. – Din fr. tragique, lat. tragicus. Vezi definitia »