Definita cuvantului antonomază
ANTONOMÁZĂ s.f. Figură de stil constând în folosirea unui nume comun în locul unui nume propriu și invers. [Var. antonomasie s.f. / < fr. antonomase, cf. it., gr. antonomasia < anti – în loc de, onoma – nume].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu antonomază
pălărieríță, pălărieríțe, s.f. (înv.) modistă. Vezi definitia »
OSTRACÍTĂ s.f. Stridie fosilă. [< fr. ostracite]. Vezi definitia »
POȘÁDĂ s.f. (Liv.) 1. Pictură executată la repezeală. 2. Operă literară scrisă de mântuială. [< fr. pochade]. Vezi definitia »
DURBÁCĂ, durbace, s. f. 1. Cada teascului de struguri. 2. Vas cu apă rece în care se află serpentina alambicului de țuică. – Cf. tc. dibek. Vezi definitia »
jólfă, jólfe, s.f. (reg.) V. júlfă. Vezi definitia »