ANALÉPTIC, -Ă, analeptici, -ce, s. n., adj. (Medicament) cu acțiune stimulantă asupra sistemului nervos central, în special asupra centrilor nervoși respiratori și circulatori. – Din fr. analeptique. Vezi definitia »

scorúmnic, adj. 1. (înv. și reg.; despre o specie de porumb) care se coace de timpuriu și are druga groasă și bobul auriu, mare. 2. (reg.; despre legume, fructe, cereale) care se coace mai devreme decât se coc în mod obișnuit alte legume, fructe, cereale. 3. (reg.; despre oameni) care îmbătrânește înainte de vreme. 4. (reg.) care se căsătorește de tânăr. 5. (reg.; despre copii; în forma: scoromnic) dezvoltat înainte de vreme, precoce. Vezi definitia »

zavístnic (înv., reg.) (-vist-nic) adj. m., pl. zavístnici; f. zavístnică, pl. zavístnice Vezi definitia »

HIDROMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la hidrometrie. ◊ Stațiune hidrometrică = punct unde se fac măsurători sistematice pentru a se determina nivelul, viteza și debitul unui curs de apă. [< fr. hydrométrique]. Vezi definitia »

ARHEOZÓIC, -Ă, arheozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. Perioadă geologică în care au apărut primele semne de viață. 2. Adj. de arheozoic (1). [Pr.: -he-o-zo-ic] – Din fr. archéozoïque. Vezi definitia »