ETALONÓR s. m. tehnician specialist în operații de etalonare (2). (< fr. étalonneur) Vezi definitia »

DEZAPROBATÓR, -OÁRE adj. Care dezaprobă, care exprimă dezaprobare. [Cf. fr. désapprobateur]. Vezi definitia »

NEASCULTĂTÓR, -OÁRE, neascultători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care nu ascultă (de cineva sau de ceva), care nu se supune; p. ext. rău, obraznic. [Pr.: ne-as-] – Ne- + ascultător. Vezi definitia »

MATÓR s.n. instrument în legătoria de artă pentru imprimări în piele. (< fr. matoir) Vezi definitia »

DECLANȘÓR s.n. Declanșator. [< fr. déclencheur]. Vezi definitia »