AZOTÁT¹, azotați, s. m. Sare a acidului azotic cu o bază; nitrat. ◊ Azotat de potasiu = salpetru de Indii. Azotat de sodiu = salpetru de Chili. – Fr. azotate. Vezi definitia »

SATURÁT, -Ă, saturați, -te, adj. (Chim.; Fiz.) Care nu mai are valențe libere și nu mai poate forma compuși de adiție; care se află în stare de saturație. ♦ Fig. Care a atins punctul de intensitate, de valoare etc. maximă. – V. satura. Vezi definitia »

STRĂNUTÁT s. n. Acțiunea de a strănuta și rezultatul ei; zgomot produs de cel care strănută; strănut, strănutare. – V. strănuta. Vezi definitia »

LECTORÁT, lectorate, s. n. 1. Funcția de lector¹ (1) într-o instituție de învățământ superior. 2. Catedră în învățământul superior în care se predă limba (și cultura) unui popor străin, adesea cu profesori din țara respectivă. – Din germ. Lektorat. Vezi definitia »

PATINÁT s.n. Patinare. [< patina]. Vezi definitia »