PROTÍDIC, -Ă adj. Care aparține protidelor. [< fr. protidique]. Vezi definitia »

grămătíc (grămătíci), s. m. – Secretar, scriitor de cancelarie. – Mr. grămătic. Ngr. γραμματιϰός (Murnu 27), cf. bg. gramatik. Sec. XVI., înv. – Der. gramatică, s. f. (ansamblu de reguli cu privire la modificarea cuvintelor), din ngr. γραμματιϰή (sec. XVII); gramatical, adj., din fr.; gramaticesc, adj. (gramatical), sec. XVII, înv. Vezi definitia »

MATEMÁTIC², -Ă, matematici, -ce, adj. Care se referă la matematică, care ține de matematică, bazat pe principiile matematicii; de matematică, matematicesc. ♦ Fig. (Adverbial) Precis, riguros, exact. – Din fr. mathématique, it. matematico. Vezi definitia »

PROTÉIC, -Ă adj. Care se referă la proteine; proteinic. ♦ Care își modifică necontenit forma; nestatornic. [Pron. -te-ic. / < fr. protéique]. Vezi definitia »

otíc, otíce, s.n. (pop.) 1. lopățică de curățat pământul de pe brăzdar și cormana plugului. 2. băț lung, bâtă. 3. mertic. 4. doniță. Vezi definitia »