ciorán (-ni), s. m. – (Arg.) Hoț, borfaș. Țig. čor „hoț”, cu suf. -an. – Der. ciorănie, s. f. (hoție); ciordi, vb. (a fura, a șterpeli), din țig. čor-, aorist čordom „a fura” (Graur, Rom., LII, 565; Graur 186; Juilland 162), cf. țig., sp. chorar „a fura”, choruy „a fura” (Besses 64); ciordeală, s. f. (furtișag); ciorditor, s. m. (hoț); cioreca, vb. (Trans. de Nord, a fura); ciorti, vb. (a fura); ciordăni, vb. (a fura cu pretextul de a veni cu colindul), compunere umoristică de la ciordi cu iordăni, pe care DAR o interpretează numai în sensul ultimului cuvînt. Toți termenii aparțin argoului. Ciorîng, s. m. (păstor) reprezintă gen. de la același cuvînt țig. čorango „de hoț” (Tiktin; Drăganu, Dacor., VII, 132); der. ciorînglav, s. m. (poreclă dată țiganilor; plantă nedeterminată), cu o terminație greșit identificată, probabil țig. (Tiktin; DAR; Graur 138); sensul de „plantă” este o confuzie cu ciornoglav, din bg. černoglava „cu capul negru”. Vezi definitia »

medeleán (-eáncă), adj. – Se zice despre o anumită rasă de cîini. Rut. medeljan (Candrea; Scriban). În Mold. Pare să fie cuvînt identic cu melean (var. melian, melenaș), s. m. (Trans., Mold., găligan, vlăjgan). Vezi definitia »

WESTFALIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul superior al carboniferului mediu de facies continental, limitat la vestul Europei. (< fr. westphalien) Vezi definitia »

DAN s.m. Grad de măiestrie, categorie de clasificare la judo. [< fr. dan < cuv. japonez]. Vezi definitia »

MONTÁN, -Ă adj. de munte. (< lat. montanus) Vezi definitia »