MORFOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în morfologie (1); morfologist. (< germ. Morpholog) Vezi definitia »

BIZANTINOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în bizantinologie; bizantinist. [< fr. byzantinologue]. Vezi definitia »

ENTOMOLÓG, -Ă s.m. și f. Specialist în entomologie; entomologist. [Cf. it. entomologo]. Vezi definitia »

RINOLÓG, -Ă s.m. și f. Medic specialist în rinologie. [Cf. germ. Rhinolog, it. rinologo]. Vezi definitia »

EPILÓG, epiloguri, s. n. Partea finală a unor lucrări literare în care autorul rezumă concluziile, subliniază anumite idei din operă și face cunoscută pe scurt evoluția viitoare a personajelor sale; încheiere. ♦ Fig. Sfârșit al unei situații, al unei acțiuni, al unei întâmplări etc. – Din fr. épilogue, lat. epilogus. Vezi definitia »