MORÁR, morari, s. m. 1. Proprietar sau conducător al unei mori; muncitor într-o moară. ♦ Muncitor într-o întreprindere în care se macină diferite materii. 2. Gândac cu aripile lucioase, brune sau negre, care trăiește prin mori; gândac de făină (Tenebrio molitor). – Moară + suf. -ar. Vezi definitia »

PERMISIONÁR s.m. (Liv.) Ostaș care pleacă în permisie. [Pron. -si-o-. / < fr. permissionnaire]. Vezi definitia »

SOLUNÁR, -Ă adj. referitor la Soare și la Lună. ♦ ore ĕ = ore favorabile pescuitului, stabilite în funcție de poziția simultană a Soarelui și a Lunii. (< fr. solunaire) Vezi definitia »

peticár¹, peticári, s.m. (înv.) 1. persoană care adună petice, cârpe, zdrențe; negustor ambulant de haine vechi; telal. 2. cizmar care pune petice la încălțăminte; cârpaci. Vezi definitia »

SACULÁR, -Ă adj. referitor la o saculă. (< fr. sacullaire) Vezi definitia »