DISIDÉNȚĂ s.f. Deosebire de opinii (față de o majoritate); sciziune, schismă; dezacord. ♦ Grup de persoane care susțin o părere diferită de aceea a majorității; sciziune care ia naștere în urma unei asemenea situații. [Var. dizidență s.f. / cf. fr. dissidence, lat. dissidentia]. Vezi definitia »

SEHÉLBĂ s. f. v. selbă. Vezi definitia »

PROTOPREZBÍTERĂ, protoprezbitere, s. f. Protopopeasă. – Protoprezbiter + suf. -ă. Vezi definitia »

var-óră s. m., g.-d. art. várului-óră; pl. vari-óră Vezi definitia »

HIPORCHÉMĂ s. f. (ant.) cântec dansat și mimat, vesel, în cinstea zeului Apolo sau a zeiței Artemis. (< fr. hyporchème, gr. hyporkhema) Vezi definitia »