BÚTE, buți, s. f. 1. Butoi. ♦ Conținutul unui butoi. 2. Rezervorul de benzină al lămpii de siguranță întrebuințate în mine. 3. Fiecare dintre stâlpii principali de susținere a eșafodului unui tunel în construcție. 4. (Reg.) Butucul roții. [Var.: (reg.) bútie, butii, s. f.] – Lat. buttis. Vezi definitia »

ASOCIATIVITÁTE s. f. Proprietatea unei operații matematice de a fi asociativă (2). [Pr.: -ci-a-] – Din fr. associativité. Vezi definitia »

PÓMIȘTE s. f. (Rar; colectiv) Mulțime de pomi. – Pom + suf. -iște. Vezi definitia »

VICINALITÁTE s.f. (Rar) Calitate a unui drum vicinal. [Cf. fr. vicinalité]. Vezi definitia »

FOTOELECTRICITÁTE s. f. 1. fenomen datorită căruia un material emite electroni sub acțiunea luminii. 2. disciplină care studiază fenomenele fotoelectrice. (< fr. photoélectricité) Vezi definitia »