Definita cuvantului armătură
ARMĂTÚRĂ s.f. Ansamblu de bare metalice care se pun la construcțiile de beton armat pentru a le întări. ♦ Totalitatea pieselor metalice ale unor instalații alcătuite din țevi sau conducte. ♦ Construcție de lemn, de zidărie etc., servind la întărirea pereților unei galerii subterane. [Pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura, după armă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu armătură
PĂRĂGINEÁLĂ, părăgineli, s. f. (Rar) Paragină. – Părăgini + suf. -eală. Vezi definitia »
OMLÉTĂ s.f. Mâncare făcută din ouă bătute și prăjite în grăsime. [< fr. omelette]. Vezi definitia »
PANGENÉZĂ s. f. teorie, depășită azi, care explică ereditarea prin existența unor germeni provenind din celulele întregului organism; panspermie (1). (< fr. pangenèse) Vezi definitia »
serveálă, servéli, s.f. (reg.) mâncare (de adus la masă). Vezi definitia »
CREÍȚĂ s. f. v. crăiță. Vezi definitia »