PENITÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care se căiește, care face penitență; pocăit. [Cf. fr. pénitent, lat. poenitens]. Vezi definitia »

șont, șoántă, șonți, șoánte, adj. (reg.; adesea substantivat) 1. șchiop; schilod. 2. pocit, caraghios. Vezi definitia »

COLORÁNT, -Ă adj., s. m. (substanță) care are însușirea de a colora. (<fr. colorant) Vezi definitia »

GARÁNT, -Ă s.m. și f. Cel care garantează cu bunurile sale plata datoriei, a obligației cuiva; chezaș. [< fr. garant]. Vezi definitia »

STUDÉNT, -Ă, studenți, -te s. m. și f. Persoană care urmează cursurile unei universități sau ale unui institut de învățământ superior. – Din it. studente, germ. Student, lat. studens, -ntis. Vezi definitia »