POIÁTĂ, poieți, s. f. (Reg.) 1. Adăpost (rudimentar) pentru păsările de curte, pentru porci, pentru vite. 2. Adăpost pentru oameni, la câmp sau la stână. ♦ Bucătărie de vară. [Pr.: po-ia-] – Din sl. pojata. Vezi definitia »

GIARDIÁZĂ s.f. Boală parazitară determinată de un protozoar, care provoacă mai ales la copii dureri abdominale, diaree, constipație, anemie și chiar tulburări nervoase; lambliază. [Pron. giar-di-a-. / < fr. giardiase]. Vezi definitia »

arómă (aróme), s. f. – Mireasmă, parfum. – Mr. arumă. Ngr. ἄρωμα (Roesler 664; Murnu 7), probabil intrat în sec. XV sau XVI, prin intermediul terminologiei religioase. Der. aromată, s. f. (aromă, esență aromatică), din gr. ἀρώματις; sau din sl. aromatŭ; aromatic, adj., din fr. aromatique; aromatiza, vb.; aromeală, s. f. (înv., ispită; stare de somnolență, de somn ușor); aromi, vb. (a seduce, a ispiti; a ațipi, a adormi). Etimologia lui aromi „a dormi” prezintă dificultăți semantice, pe care DAR nu le explică suficient; dar este și mai dificilă cea propusă de Cihac, II, 195, plecînd de la cr. žmiriti „a închide ochii”. Vezi definitia »

PTERIGÓTĂ, pterigote, s. f. (La pl.) Subclasă de insecte superioare, cuprinzând toate insectele cu aripi; (și la sg.) insectă din acesta subclasă. – Din fr. ptérygotes. Vezi definitia »

UROTROPÍNĂ s.f. Medicament obținut prin acțiunea formolului asupra amoniacului, întrebuințat mai ales ca antiseptic al căilor urinare. [< fr. urotropine]. Vezi definitia »