RISÍPĂ, risipe, s. f. 1. Folosire nechibzuită a bunurilor materiale sau bănești, cheltuială fără măsură; irosire. ♦ Fig. Belșug, prisos, abundență. 2. (Înv. și pop.) Sfărârmare, distrugere; surpare, prăbușire. ◊ Loc. adj. În risipă = care se sfărâmă, se dărâmă, care este în ruină. ♦ Împrăștiere, răspândire; risipire. ♦ Loc. adj. și adv. În risipă = în debandadă, în dezordine. – Din risipi (derivat regresiv). Vezi definitia »

serbezeálă, serbezéli, s.f. (înv. și reg.) acreală, sârbezime, sârbezitură. Vezi definitia »

IÚȘCĂ¹ s. f. (Rar; în expr.) Iușcă de femeie = femeie șireată și plină de temperament. – Cf. femeiușcă. Vezi definitia »

șchiopotánă, șchiopotáne, s.f. (reg.; deprec.) femeie șchioapă. Vezi definitia »

BĂBĂÍȚĂ s. m. (Înv. și reg.) Diminutiv al lui babaie. Vezi definitia »