fistíc (fistíci), s. m. – 1. Arbore din țările calde cu fructe conținînd sîmburi comestibili. – 2. (S. n.) fructul fisticului. – Var. (înv.) fîstîc. Tc. fistik, arab. fostuq, per. festuq (Șeineanu, II, 173; Lokotsch 620; Ronzevalle 124), cf.ngr. φυστίϰι, alb. festek (Meyer 100), lat. med. festechum, fr. fustet, sp. alfóncigo, port. fistico; cf. forma paralelă din per. pistaq, de unde ngr. πιστάϰη, lat. med. pistacia, fr. pistache, sp. pistacho, sl. pistikŭ. – Der. fistichiu, adj. (înv., verde gălbui; înv., extravagant), din tc. fistiki; fîstîci, vb. (a tulbura, a năuci, a zăpăci), probabil aluzie la culoarea palidă care caracterizează tulburarea, cf. sfecli; fîstîceală, s. f. (confuzie). Vezi definitia »

AXIOMÁTIC, -Ă, axiomatici, -ce, adj. Care se întemeiază pe o axiomă; care are caracter de axiomă. [Pr.: -xi-o-] – Fr. axiomatique. Vezi definitia »

LÚBRIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Alunecos, neted, lustruit. 2. Desfrânat, lasciv; excesiv de senzual. ♦ Pornografic, obscen. [< fr. lubrique, lat. lubricus]. Vezi definitia »

MEMORIALÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la memorialistică. II. s. f. gen de scrieri care cuprinde memorii; toalitatea lucrărilor de acest gen. (< memorial + -istic/ă/) Vezi definitia »

FRÍGIC, -Ă adj. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebește de cea a modului minor natural prin faptul că treapta a II-a, coborâtă, în loc să formeze cu tonica o secundă mare, formează o secundă mică. (< germ. phrygisch) Vezi definitia »