Definita cuvantului faptic
FÁPTIC, faptice, adj.n. Care se referă la fapte, la întâmplări sau la împrejurări, care înregistrează faptele (fără a le comenta). Material faptic. – Fapt + suf. -ic. Cf. germ. faktisch, rus. fakticeskii.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu faptic
pișlíc, pișlíci, s.m. (reg.) copil mic. Vezi definitia »
LICHÉNIC, -Ă, lichenici, -ce, adj. (Bot.) Referitor la licheni. – Din fr. lichénique. Vezi definitia »
ULIȚÁRNIC, -Ă, ulițarnici, -ce, adj., s. m. și f. (Reg.) (Persoană) care bate ulițele, căreia îi place să-și piardă vremea umblând fără rost (pe uliță). – Uliță + suf. -arnic. Vezi definitia »
FILOGERÓNTIC, -Ă adj. (despre organisme) aflat în faza de îmbătrânire a evoluției sale. (< fr. phylogérontique) Vezi definitia »
ANTIMALÁRIC, -Ă ajd., s. n. (medicament) împotriva malariei; antipaludic. (< fr. antimalarique) Vezi definitia »