STIGMATÍSM s. n. proprietate a unui sistem optic de a da pentru fiecare punct al unui obiect o imagine care este tot un punct. (< fr. stigmatisme) Vezi definitia »

PROSILOGÍSM s.n. Silogism dintr-un polisilogism cu funcție de premisă majoră, din care derivă premisa silogismului următor; episilogism. [< fr. prosyllogisme, cf. gr. pro – înainte, syllogismos – silogism]. Vezi definitia »

PALEOMAGNETÍSM s. n. metodă de determinare a va-lorilor câmpului magnetic terestru din trecutul geologic. (< fr. paléomagnétisme) Vezi definitia »

PREZBITÍSM s. n. Tulburare de vedere caracterizată prin imposibilitatea de a vedea clar obiectele situate în apropiere; prezbiție. – Din fr. presbytisme. Vezi definitia »

INSTITUȚIONALÍSM s. n. curent în gândirea economică care consideră că economia politică trebuie să aibă ca obiect studierea anumitor categorii ale suprastructurii politice și juridice și unele fenomene social-economice. (< fr. institutionnalisme) Vezi definitia »