Definita cuvantului atribuție
ATRIBÚȚIE s.f. Competență, autoritate care se exercită într-o anumită sferă de activitate; sarcină, obligație, însărcinare. [Gen. -iei, var. atribuțiune s.f. / cf. fr. attribution, lat. attributio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu atribuție
ARGHIROFILÍE s. f. (Livr.) Lăcomie de bani. – Din ngr. arghirofilía. Vezi definitia »
CAVALERÍE2 (Mil.) Armă tactică și strategică folosind calul ca mijloc de luptă și de transport. ♦ Unitate militară din această armă. [Gen. -iei. / < rus. kavaleriia, it. cavalleria]. Vezi definitia »
ELECTROMETALURGÍE s.f. Ramură a metalurgiei care folosește procedee electrice. [Gen. -iei. / cf. fr. électrométallurgie]. Vezi definitia »
EMETROPÍE s.f. Proprietate a ochiului de a fi emetrop. [Gen. -iei. / < fr. emmétropie]. Vezi definitia »
AVARÍȚIE s. f. zgârcenie, calicie. (< lat. avaritia, fr. avarice) Vezi definitia »