Definita cuvantului autoînsămânțare
AUTOÎNSĂMÂNȚÁRE s.f. Însămânțare naturală a plantelor prin scuturarea semințelor. [< auto1- + însămânțare].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu autoînsămânțare
AGONISÍRE s. f. Acțiunea de a agonisi. Vezi definitia »
AUTOFLAGELÁRE, autoflagelări, s. f. (Adesea fig.) Acțiunea de a se autoflagela; autoflagelație. [Pr.: a-u-] – V. autoflagela. Vezi definitia »
PRECONCENTRÁRE, preconcentrări, s. f. (Min.) Operație prin care o substanță minerală este îmbogățită prin înlăturarea unei părți de steril. – După fr. préconcentration. Vezi definitia »
ÎNZDRĂVENÍRE s. f. Acțiunea de a (se) înzdrăveni; însănătoșire, întremare, întărire. – V. înzdrăveni. Vezi definitia »
ASUPRÍRE, asupriri, s. f. Acțiunea de a asupri și rezultatul ei. Vezi definitia »