Definita cuvantului obturație
OBTURÁȚIE, obturații, s. f. Obturare. ♦ (Med.) Închidere, astupare a unui orificiu sau a unei cavități. ◊ Obturație dentară = astuparea terapeutică a cavității unui dinte cariat. – Din fr. obturation.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu obturație
BURGHEZÍE s.f. 1. (În orânduirea feudală) Locuitorii de la orașe; populația orașelor, târgoveți, orășenime. 2. Clasă socială care, în orânduirea capitalistă, posedă mijloacele de producție și deține puterea de stat. [Gen. -iei. / cf. fr. bourgeoisie, it. borghesia]. Vezi definitia »
TARSALGÍE s.f. (Med.) Durere în regiunea tarsiană. [Gen. -iei. / < fr. tarsalgie, cf. gr. tarsos – talpă, algos – durere]. Vezi definitia »
EQUÁȚIE s.f. v. ecuație. Vezi definitia »
CRIOESTEZÍE s.f. Sensibilitate deosebită la frig. [Gen. -iei, var. criestezie s.f. / < fr. cryesthésie, cf. gr. kryos – frig, aisthesis – percepere]. Vezi definitia »
TRADUCTOLOGÍE s. f. știința traducerilor. (< traduct/ibil/ + -logie) Vezi definitia »