LOGOLATRÍE s. f. cult al cuvintelor considerate ca având putere magică. (< fr. logolâtrie) Vezi definitia »

PERCÚȚIE s. f. 1. metodă de explorare clinică care permite diagnosticarea după sunetul rezultat prin lovirea înceată și repetată a regiunii examinate. 2. lovire, ciocnire, izbire. ♦ instrument de ~ = instrument muzical care emite sunete prin lovirea unei membrane, lame etc. ◊ grupă din orchestră din astfel de instrumente. 3. lovire de către percutor a capsei unui cartuș, a unui focos. (după fr. percussion, lat. percussio) Vezi definitia »

URETROTOMÍE s. f. incizie a uretrei, pentru a înlătura o strictură a acesteia. (< fr. urétrotomie) Vezi definitia »

OSCULÁȚIE s. f. (Mat.) Contact mai strâns decât contactul de tangență între o curbă sau o suprafață și altă curbă sau suprafață. – Din fr. osculation. Vezi definitia »

chernăríe, chernăríi, s.f. (reg.) loc destinat păstrării vaselor cu apă în coliba lucrătorilor de păduri. Vezi definitia »