a da din clanță expr. a vorbi mult / necontenit. Vezi definitia »

FECULÉNȚĂ s. f. starea unei substanțe bogate în feculă. (< fr. féculence) Vezi definitia »

ploșnicioáră, ploșnicioáre, s.f. (reg.) ploșniță mică. Vezi definitia »

pârșă s.f. (reg.) 1. bucată de mușchi preparată special; carne de calitate proastă, cu multe pielițe. 2. jupuială a pielii, pe față și pe membre. 3. murdărie a capului. 4. (înv.) pâine. Vezi definitia »

NECREDÍNȚĂ, necredințe, s. f. 1. Comportare necinstită, înșelăciune, trădare; lipsă de fidelitate; infidelitate. 2. Lipsă de credință religioasă; ateism; nerespectare a dogmelor bisericești; credință greșită, erezie. – Ne- + credință. Vezi definitia »