SUPLINITÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Profesor, institutor etc.) care suplinește pe cineva la o catedră sau (p. ext.) într-o muncă. [< suplini + -tor, după it. supplitore]. Vezi definitia »

RIZOFÓR, -Ă adj. (Biol.; despre organisme) Prevăzut cu rădăcini. [< fr. rhizophore, cf. gr. rhiza – rădăcină, pherein – a purta]. Vezi definitia »

DIASPÓR I. s. m. fragment vegetal, sexuat sau asexuat, care se desprinde de planta mamă, putând genera o nouă plantă. II. s. n. oxid natural hidratat de aluminiu, foarte mărunt, sticlos, alb-cenușiu sau brun, în zăcămintele de bauxită și în rocile metamorfice. (< fr. diaspore) Vezi definitia »

indulcitor sintetic alcatuit din doi aminoacizi, acidul aspartic si fenilalanina Vezi definitia »

MACROSPÓR, macrospori, s. n. (Bot.) Spor femel la unele criptogame vasculare. – Din fr. macrospore. Vezi definitia »