a pleca în misiune expr. (intl.) a se deplasa în vederea comiterii unei infracțiuni. Vezi definitia »

míne pron. pers. – Formă a cazurilor prepoziționale a pron. de persoana întîi, eu. – Mr. mine „eu”. Lat. me, într-o compunere mai puțin clară (după Philippide, Principii, 78 și Candrea-Dens., 533, din lat. *me ne; după Scriban, din *mene, prin analogie cu *quene › cine). Probabil e vorba de aceeași formă flexionară care indică acuzativul, în *tatanem › tătîne, v. aici. Înv. se folosea pentru acuzativul fără prepoziție: cine uraște mine (Coresi). Cf. sine. Vezi definitia »

CONJURAȚIÚNE s. f. v. conjurație. Vezi definitia »

INOVAȚIÚNE s.f. v. inovație. Vezi definitia »

CONSECUȚIÚNE s.f. v. consecuție. Vezi definitia »