Definita cuvantului vagabond
VAGABÓND, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) care rătăcește fără rost; (cel) care nu are domiciliu, loc stabil de așezare, meserie precisă, existență stabilă. ♦ (Fig.) Nestatornic, inconstant. ♦ (Om) de nimic, fără căpătâi. [< fr. vagabond, it. vagabondo < lat. vagabondus < vagari – a rătăci].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vagabond
prund (prúnduri), s. n. – 1. Pietriș, prundiș. – 2. Albie cu prund. – 3. Mal, țărm prundos, matcă de rîu subalpin. Sl. prądŭ „dună, banc de nisip” (Miklosich, Slaw. Elem., 41; Cihac, II, 297; Byhan 328; Conev 40); cf. sb., cr. prud „dună”, pol. prąd „curent”, rus. prud „heleșteu”. – Der. prundar, s. m. (alcion, Alcedo aquaticus); prundărel, s. m. (alcion); prundaș, s. m. (pasăre, Calidris arenaria); prundi, vb. (a acoperi cu pietriș); prundiș, s. n. (pietriș mărunt); prundos, adj. (pietros); prundui, vb. (a acoperi cu prund, a pietrui). Vezi definitia »
NICICẤND adv. Niciodată. – Nici + când. Vezi definitia »
LAND s. n. provincie, diviziune administrativă în Austria și Germania. (< germ. Land) Vezi definitia »
BERTRAND [bertrã], Henri Gratien, conte (1773-1844), general francez. Apropiat al lui Napoleon I, l-a însoțit în exil pe insulele Elba și Sfînta Elena, unde a redactat „Caietele de la Sfînta Elena 1816-1821”. Vezi definitia »
RAND s.m. Unitatea monetară în Republica Africa de Sud. [Pl. ranzi. / < fr. rand]. Vezi definitia »