ERITRÓZĂ s. f. 1. aspect roșu congestiv al pielii și al mucoaselor. ◊ hiperplazie a țesuturilor formatoare de hematii. 2. monozaharidă cu patru atomi de carbon. 3. predispoziție de a roși. (< fr. érythrose) Vezi definitia »

izmenitúră, izmenitúri, s.f. (reg.) fason, fandoseală, fasoleală. Vezi definitia »

HIPERGENÉZĂ s. f. proliferare exagerată a elementelor celulare ale unui organ, țesut sau neoplasm. (< fr. hypergenèse) Vezi definitia »

MARMÍTĂ s. f. 1. vas mare cu două torți, cu care se transportă mâncarea caldă și apa (în armată). 2. scobitură circulară sau ovală săpată prin eroziunea în roca dură a unui râu. (< fr. marmite) Vezi definitia »

DORMÉZĂ, dormeze, s. f. Canapea îngustă fără spătar, de obicei cu căpătâi, pe care se poate dormi. – Din fr. dormeuse. Vezi definitia »