colón (-ni), s. m. – Muncitor agricol. Lat. colonus (sec. XVIII). – Der. colonie, s. f., din fr. colonie; colonist, s. m. (emigrant), din germ. Kolonist; colonial, adj., din fr. colonial; coloniale, s. f. pl. (articole alimentare de băcănie), din germ. Kolonialwaren; coloniza, vb., din fr. coloniser; colonizator, adj. (care colonizează). Vezi definitia »

TERNIÓN s.n. Dulap metalic pentru ținerea în compartimente speciale, separate, a biletelor de tren etc. [Pron. -ni-on. / < germ. Ternion]. Vezi definitia »

ALOFÓN s.n. (Lingv.) Variantă a aceluiași sunet sau fonem. [< engl. allophone]. Vezi definitia »

TETRASKELIÓN s. n. motiv decorativ în formă de cruce cu brațele egale și extremitățile frânte la 90⁰. (< fr. tétraskélion) Vezi definitia »

SAUVIGNÓN s.n. Soi de viță de vie originar din Franța, cu ciorchinii mici, cilindrici, îndesați și cu boabe verzui, ușor transparente. ♦ Vin produs din acest soi de viță. [Pron. so-vi-ñón. / < fr. sauvignon]. Vezi definitia »