Definita cuvantului vervă
VÉRVĂ s.f. Însuflețire, bună dispoziție; aflux verbal, bogăție de idei care rezultă din această însuflețire. ◊ A fi în vervă = a fi însuflețit, avântat, volubil. [< fr. verve].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu vervă
SOTÉUZĂ s.f. Vas în formă de cratiță cu pereții mai înalți și coadă în loc de mânere, destinată sotării legumelor sau a cărnii. [Pron. -tö-. / < fr. sauteuse]. Vezi definitia »
GANGLIOPLÉGICĂ adj. f. v. ganglioplégic1. [DOOM 2] Vezi definitia »
șúrlă, șúrle, s.f. (reg.) nisip sau sfărâmătură de tencuială cu care se freacă unele obiecte metalice, pentru a le curăța. Vezi definitia »
PÍCĂ2, pici, s. f. Unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; p. ext. carte de joc cu acest semn. – Din germ. Pik, fr. pique. Vezi definitia »
MARTINGÁLĂ, martingale, s. f. I. 1. Curea de la ham în formă de furcă, ce nu permite calului să se ridice în două picioare. 2. Bară de metal în formă de suliță, care se fixează dedesubtul bompresului la navele cu pânze. II. Procedeu de a ponta la jocurile de noroc, constând în dublarea mizei după o lovitură pierdută. – Din fr. martingale. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z