ETÓLĂ s.f. Fâșie lată de mătase, purtată ca podoabă în timpul serviciului religios de preoții catolici. [< fr. étole]. Vezi definitia »

TETRABROMÚRĂ s.f. Compus chimic conținând patru atomi de brom. [< fr. tétrabromure]. Vezi definitia »

MONÁNDRĂ, monandre, adj. (Bot.; despre flori) Care are o singură stamină. – Din fr. monandre. Vezi definitia »

PETROGLÍFĂ s.f. Rocă șlefuită grosolan pe cale naturală sau rudimentar sculptată manual. ♦ Desen incizat pe o rocă. [< fr. pétroglyphe]. Vezi definitia »

PERIOSTÓZĂ, periostoze, s. f. (Med.) Inflamare sau îngroșare a periostului în urma unei periostite acute sau cronice. [Pr.: -ri-os-] – Din fr. périostose. Vezi definitia »