Definita cuvantului orăcăit
ORĂCĂÍT, orăcăituri, s. n. Acțiunea de a orăcăi și rezultatul ei; strigăt caracteristic broaștei; orăcăială, orăcăire. ♦ Fig. Amestec de voci, gălăgie. ♦ (Fam.) Plânset, scâncet de copil mic. – V. orăcăi.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu orăcăit
PREVESTÍT s. n. (Rar) 1. Prevestire. 2. (Înv. și reg.) Fază de creștere și de descreștere a lunii. – V. prevesti. Vezi definitia »
giolit, -ă, gioliți, -ite adj. (d. lucruri) furat; de proveniență dubioasă. Vezi definitia »
OȚEȚÍT, -Ă, oțețiți, -te, adj. v. OȚEȚI. – [DEX '98] Vezi definitia »
nepoprít, -ă, adj. (înv.) irezistibil. Vezi definitia »
MANGANEZÍT s. n. (Min.) Oxid natural de mangan. – Din fr. manganésite. Vezi definitia »