METIONÍNĂ s. f. Aminoacid indispensabil vieții omului și animalelor, conținând mari cantități de sulf, folosit și ca medicament în tratamentul afecțiunilor hepatice. [Pr.: -ti-o-] – Din fr. méthionine. Vezi definitia »

MORÍȘCĂ, moriști, s. f. 1. Mașină mică de vânturat grâne. 2. Râșniță cu care se macină pesmet, cafea, piper etc. 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt, de apă sau cu mâna. 4. Jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic (folosită și pentru a speria păsările din semănături). ◊ Morișcă de vânt = obiect de ornament, imitând aripile unei mori de vânt, pus pe acoperișul caselor, care, la bătaia vântului, se rotește în direcția acestuia. 5. (În sintagma) Morișcă hidrometrică (sau hidraulică) = instrument format dintr-un rotor, cu una sau mai multe palete, care se rotește sub acțiunea curentului de apă și servește la măsurarea vitezei unui curs de apă. – Moară + suf. -ișcă. Vezi definitia »

VIITÚRĂ, viituri, s. f. 1. Creștere bruscă a nivelului apei dintr-un râu (care poate duce la revărsarea lui). 2. Mâl, bolovani, pietriș, crengi etc. aduse de apele curgătoare când se revarsă. [Pr.: vi-i-] – Veni + suf. -tură. Vezi definitia »

NARCOBIÓZĂ s.f. Reducere a funcțiilor vitale ale organismului sub acțiunea narcoticelor. [Pron. -bi-o-. / < fr. narcobiose, cf. gr. narke – narcotic, bios – viață]. Vezi definitia »

EXOPLÁSMĂ s. f. zona periferică a citoplasmei. (< fr. exoplasme) Vezi definitia »