DEZÁSTRU s. n. nenorocire de mari proporții, catastrofă, calamitate. (< fr. désastre) Vezi definitia »

ECLIMÉTRU, eclimetre, s. n. Instrument topografic care servește la determinarea distanței zenitale a unui punct sau a diferenței de nivel între două zone cotate. – Din. fr. éclimètre. Vezi definitia »

MEDIÓCRU, -Ă adj. 1. Comun, obișnuit; mijlociu. 2. Fără strălucire, fără valoare, fără spirit. [Pron. -di-o-. / < fr. médiocre, cf. lat. mediocris]. Vezi definitia »

TAHEOMÉTRU s.n. Tahimetru (1). [< fr. tachéomètre]. Vezi definitia »

fiástru (fiáștri), s. m. – Fiu vitreg. – Mr. h’il’astru. Lat. filiaster (Pușcariu 602; Candrea-Dens., 600; REW 3295; Philippide, II, 642; DAR), cf. alb. thieštrë, it. figliastro, sp. hijastro. Înv. (Iordan, BF, VI, 10, consideră că nu este vorba de un cuvînt popular, ci de un termen juridic, ceea ce nu este sigur). – Der. fiastră, s. f. (fiică vitregă), care de asemenea poate reprezenta direct. lat. fῑliastra. Vezi definitia »