DUBLÁJ, dublaje, s. n. Faptul de a dubla; (în special) înregistrare a dialogului sau a cântecului vocal dintr-un film de către o altă persoană decât titularul rolului respectiv și cu maximum de sincronizare; înlocuire a dialogului din coloana sonoră originală a unui film cu o versiune tradusă oral. – Din fr. doublage. Vezi definitia »

PLACÁJ, placaje, s. n. 1. Semifabricat din lemn în formă de placă, realizat prin încleierea sub presiune a unui număr de obicei impar de foi de furnir suprapuse, întrebuințat la fabricarea mobilelor, a ambalajelor, a ambarcațiunilor etc. ♦ Înveliș de piatră, de cărămidă, de sticlă, de lemn etc. cu care se acoperă unele elemente de construcție sau unele obiecte spre a le proteja împotriva agenților externi sau spre a le înfrumuseța aspectul. 2. Placare. 3. (La jocul de rugbi) Oprire din acțiune a unui jucător prin imobilizarea lui cu mâinile. – Din fr. placage, plaquage. Vezi definitia »

ZEROTÁJ, zerotáje, s.n. Determinarea punctului zero al termometrelor, precum și verificarea ulterioară a acestora. (din fr. zérotage) [morf. DOOM] Vezi definitia »

DRAPÁJ s. n. 1. drapare. 2. mijloc de expresie plastică, folosind reproducerea felului cum un veșmânt se modelează după corp. (< fr. drapage) Vezi definitia »

CONCUBINÁJ s.n. Conviețuire nelegitimă între două persoane de sex opus. [< fr. concubinage]. Vezi definitia »