HIDROPATÍE s. f. hidroterapie. (< germ. Hydropathie) Vezi definitia »

ELÚȚIE s.f. Procedeu chimic prin care se eliberează o substanță de pe absorbantul său prin spălare; eluare. [Gen. -iei, var. eluțiune s.f.. / < fr. élution]. Vezi definitia »

DEPOZÍȚIE s.f. Declarație, mărturie în justiție (făcută mai ales în calitate de martor). [Gen. -iei, var. depozițiune s.f. / cf. fr. déposition, lat. depositio]. Vezi definitia »

POTAMOLOGÍE s. f. Ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul apelor curgătoare. – Din fr. potamologie. Vezi definitia »

ATREZÍE s. f. astupare, neperforare a unui orificiu sau canal natural. (< fr. atrésie) Vezi definitia »