ÎNCLINOMÉTRU s.n. v. inclinometru. Vezi definitia »

nisétru (nisétri), s. m. – Sturion (Acipenser Gueldenstaedtii Brandt). Sl. jesetrŭ, probabil prin intermediul bg., rus. esetr (Cihac, II, 150; Tiktin), cf. sb., cr. jesetra (bg. nesetra, Conev 53, pare dubios sau der. din rom.). Fonetismul este curios. S-a explicat (Tiktin) ca rezultat dintr-un *isetru, cu aglutinarea articolului. Vezi definitia »

MÉTRU² s.m. 1. Picior de vers ritmic în versificația greco-latină, determinat de un grup de silabe lungi și scurte. ♦ Numărul de silabe și cezura necesară pentru a forma un gen de vers în versificația modernă. 2. (Muz.) Ordinea succesiunii unităților de timp, determinată de accente tari sau slabe; sistemul de organizare a ritmului; ritm, cadență. [Pl. -ri. / < fr. mètre, cf. lat. metrum, gr. metron]. Vezi definitia »

PROSOPOMÉTRU, prosopometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea diferențelor diametrelor feței și ale craniului. – Din fr. prosopomètre. Vezi definitia »

OVOCÉNTRU s. n. centrozom al ovulului fecundat. (< lat. ovocentrum, fr. ovocentre) Vezi definitia »