Definita cuvantului onorific
ONORÍFIC, -Ă, onorifici, -ce, adj. 1. (Despre titluri, distincții etc.) Care aduce onoruri; acordat în semn de cinste, de respect, de considerație față de cineva. ♦ (Despre funcții, servicii etc.) Care aduce onoare, cinste (fără a produce un profit material). 2. (Despre persoane) Căruia i s-a acordat un titlu (de onoare) în semn de respect, de considerație pentru merite deosebite; care îndeplinește o funcție, o sarcină, fără a fi retribuit; de onoare. Membru onorific. – Din fr. honorifique, lat. honorificus.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu onorific
ADÁMIC, -Ă adj. referitor la Adam. (< fr. adamique) Vezi definitia »
TÚRCIC, -Ă, turcici, -ce, adj. (În sintagma) Limbă turcică = (la pl.) familie de limbi înrudite vorbite pe un teritoriu aflat între sud-estul Europei, Siberia și China; (și la sg.) fiecare dintre limbile care aparțin acestei familii. ♦ (Despre populații, popoare) Care aparține familiei de limbi mai sus definite. – Turc + suf. -ic. Vezi definitia »
BABÍC, babicuri, s.n. Cârnat din carne crudă, amestec egal de carne de vacă și de oaie, uscat și presat în formă de batoane plate. Vezi definitia »
MELÓDIC, -Ă adj. De melodie; melodios, armonios. [Cf. fr. mélodique, it. melodico]. Vezi definitia »
INIȚIÁTIC, -Ă adj. 1. Care ține de inițiere. 2. Ezoteric, care nu poate fi înțeles decât de inițiați. [Pron. -ți-a-. / < it. iniziatico]. Vezi definitia »