SCÉNIC, -Ă, scenici, -ce, adj. 1. Care aparține scenei (1), privitor la scenă. ◊ Spațiu scenic = parte a scenei expusă vederii publicului, unde se desfășoară jocul actorilor. Perspectivă scenică = vedere de ansamblu a unui decor. 2. Care este adaptat teatrului, de teatru. – Din fr. scénique, it. scenico, lat. scaenicus. Vezi definitia »

pleteníc, pleteníce, s.n. (reg.) 1. salbă de bani (purtată de femei pe frunte sau la gât). 2. (în forma: plecenic) sârmă pe care se înșiră monedele unei salbe. Vezi definitia »

NECRÓPSIC, -Ă adj. Referitor la necropsie. [< fr. nécropsique]. Vezi definitia »

EUFÓNIC, -Ă adj. Care produce eufonie; referitor la eufonie. [< fr. euphonique]. Vezi definitia »

JURÍDIC, -Ă adj. referitor la justiție, la drept. (< fr. juridique, lat. iuridicus) Vezi definitia »