pănuí, pănuiésc, vb. IV (reg.; despre lemne) a ciopli, a modela în formă de pană. Vezi definitia »

LUSTRUÍ, lustruiesc, vb. IV. Tranz. A da lustru¹ (prin frecare), a face să lucească, să sclipească suprafața unui obiect. ◊ Mașină de lustruit = mașină pentru lustruirea mecanizată a pieilor. Piatră de lustruit = piatră de fildeș, de agat sau de onix, de forma unei lopățele sau a unui pinten, prevăzută cu un mâner de lemn, care servește la lustruirea aurului sau a vopselei aplicate pe marginile foilor la cărți și la reviste. ♦ Tranz. și refl. Fig. A (se) găti, a (se) ferchezui; p. ext. a (se) pune într-o lumină favorabilă; a (se) lăuda. – Lustru¹ + suf. -ui. Vezi definitia »

scârpăluí, scârpăluiésc, vb. IV (reg.) a săpa pe un teren înclinat, pentru a face un drum. Vezi definitia »

rui³ s.m. (bot., reg.) scumpie. Vezi definitia »

hălcăzuí, hălcăzuiésc, vb. IV (reg., înv.) 1. a vorbi tare și mult. 2. a mâna vitele răcnind. Vezi definitia »