VÍNCLU s. n. 1. echer pentru trasat unghiuri; colțar. 2. bară metalică profilată în formă de L, cu aripi (ne)egale; cornieră. (< germ. Winkel) Vezi definitia »

ȘPERÁCLU s. n. un fel de cui cu vârful puțin îndoit, folosit în loc de cheie. (după germ. Sperrhaken) Vezi definitia »

DÚBLU², -Ă I. adj. 1. care este de două ori mai mare; îndoit. 2. din două obiecte identice sau de aceeași natură. ◊ (s. m.) ~ băieți (sau fete) = partidă de tenis sau de tenis de masă la care participă câte doi jucători de fiecare parte a plasei. 3. minge ~ă = mișcare neregulamentară la volei, handbal, tenis, constând în atingerea mingii de către jucător de două ori în momentul primirii sau în lăsarea acesteia să atingă de două ori la rând terenul sau masa de joc. II. s. n. motiv din literatura universală care utilizează două personaje identice sau foarte asemănătoare, spre a sugera complexitatea realității. (< fr. double) Vezi definitia »

șamărlu s.n. (reg.) scăunel. Vezi definitia »

PERÍPLU s. n. călătorie pe mare în jurul Pământului; circumnavigație. ◊ (p. ext.) voiaj turistic pe mare sau pe uscat; turneu. (< fr. périple) Vezi definitia »